Melasma este o afecțiune dermatologică frecventă, ce apare mai frecvent la femei decât la bărbați. Deși mecanismul exact de producere al melasmei nu este complet elucidat. Pe scurt, apariția melasmei este favorizată de hormonii sexuali feminini și de radiația ultravioletă ce stimulează producția de melanină. Aceasta este pigmentul ce conferă culoarea pielii, părului și ochilor. Excesul de melanină se depune la nivelul pielii, ducând la apariția leziunilor caracteristice.

O formă specială de melasmă este cloasma sau “masca gravidică”. Aceasta apare secundar modificărilor hormonale specifice sarcinii și afectează mai mult de jumătate din gravide. Din fericire, în majoritatea cazurilor, aceasta se remite în primele luni după naștere.

• Predispoziția genetică (dacă membrii familiei tale au avut melasma, este posibil să ai un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune)
• Fototipul cutanat închis (persoanele brunete, cu ochi căprui și care se bronzează foarte ușor)
• Expunerea la soare sau alte surse de radiații ultraviolete
• Administrarea de anticoncepționale orale
• Terapia de substituție hormonală
• Afecțiunile tiroidiene
• Administrarea de medicamente fotosensibilizante
• Tratamentele cosmetice și produsele dermato-cosmetice 

Cauzele melasmei rămân în continuare necunoscute, dar în etiologia acestei afecțiuni sunt implicați mai mulți factori: expunerea prelungită la soare, factori genetici, anumite medicamente cu acțiune fotosensibilizantă, modificările hormonale (sarcina, consumul de anticoncepționale sau anumite afecțiuni ale glandei tiroide sau ovarelor), precum și utilizarea anumitor produse cosmetice fotosensibilizante (parfumuri, creme).

Melasma se manifestă prin apariția unor pete hiperpigmentare, de culoare brun-cafenie, cu margini neregulate, cu localizare simetrică la nivelul feței. Leziunile pot întâlni, căpătând aspect de rețea.

În funcție de zonele afectate, distingem mai multe tipuri de melasmă:

• Centro-facială (60% din cazuri) – afectează fruntea, nasul, buza superioară și bărbia. Este cea mai frecventă formă de melasmă.
• Malară (25% din cazuri) – afectează zona obrajilor și nasului
• Mandibulară (15% din cazuri) – afectează linia mandibulară.

Eficacitatea acestor tratamente poate varia de la persoană la persoană, iar melasma are un risc mare de recurență, chiar și după tratamentul cu succes. Expunerea la soare și schimbările hormonale pot provoca reapariția melasmei. Din acest motiv, managementul pe termen lung al melasmei implică adesea folosirea continuă a cremelor cu protecție solară și evitarea expunerii la soare pe cât posibil. În plus, pacienții pot avea nevoie de tratamente de întreținere, cum ar fi utilizarea continuă a tratamentelor topice.

1. Evitarea soarelui și protecția solară: aceasta este cea mai importantă parte a tratamentului melasmei. Protecția solară împotriva razelor UVA și UVB poate ajuta la prevenirea agravării melasmei.
2. Tratamente Topice: Acestea includ creme, loțiuni și geluri care conțin ingrediente care inhibă producția de melanină. Aceste ingrediente pot include hidrochinonă, acid azelaic, acid kojic, retinoizi, corticosteroizi, vitamina C, niacinamida și altele.
3. Peeling Chimic: Un peeling chimic poate ajuta la îndepărtarea stratului superior al pielii, reducând astfel aspectul petelor de melasma. Acidul glicolic, acidul salicilic, acidul tricloracetic și alți acizi pot fi utilizați în peelingurile chimice.
4. Terapia cu Laser și Lumină Intens Pulsată (IPL): Aceste tratamente pot fi folosite pentru a îndepărta sau diminua petele de melasma, deși rezultatele pot varia. Unele persoane pot observa îmbunătățiri semnificative, în timp ce altele pot observa puține schimbări sau chiar o înrăutățire a melasmei.
5. Microdermabraziune și Dermabraziune: Aceste proceduri de îndepărtare a pielii pot fi utilizate pentru a trata melasma în unele cazuri.